Cadeeee, dă-te bă că cadeeee

septembrie 18, 2008

Cadeeee Bursa, cade. Cadeeee acţiunea cadeeee urmată de reacţia :D ă-te bă că cadeeee!

 

Cam aşa arătau ieri ziarele de la intrarea unui chioşc de ziare din buricului târgului din Frankfurt.

După ce m-am scărpinat azi în cap am ajuns la concluzia că ce se întămplă în SUA nu prea va influenţa ce se întămplă în Romania. Ca să fim de cacao încă o dată.

 

Aseară mi-m dat seamă că am şi eu acţiuni de vreo 300 €. Nu râdeţi bă. Le-am cumpărat şi am uitat de ele. Când le-am căutat la valoare. Tot 300. Azi am vorbit cu un coleg. Are 20000 € în acţiuni. I-am zis că aşa se întămplă când te mănâncă în cur. E din Romania şi el. Cred că a înţeles. Apropos, VW stă bine la acţiuni. Evident că nu am. Dacă aveam :D .

 

Cam atât de la Frankfurt. Legătura la NY. Dă-te bă că cadeeee

LHC se intoarce

septembrie 16, 2008

Motto: Ultimu’ în gaura neagră, mă-sa-i curvă, etc.

Nici nu s-au liniştit bine apele,  hohotele de râs datorate găurilor negre multe şi mărunte din capetele lui Marinescu&Colegii, pe care nu am înţeles de ce nu au fost şi ei prezentaţi la Sinteza Zilei, emisiunea cu titlul Ţara ne vrea proşti şi iată Antena 3 revinencu un titlu şi un articol care legat de LHC, cu un articol care vrea să demonstreze că nici nu s-a terminat bine turul particulelor că şi au apărut efectele, evident fără a demonstra legătura dintre presupusa cauză şi efecte, articol ce se înscrie ca şi mitingul lui Marinescu sub zodia Cufureala Idelilor, artiol ce mă face să mă întreb: Cum pula mea ajung unii ziarişti şi dacă la jurnalism nu se face şi logică sau măcar să se  prezinte că raţionamentul:

Daca A atunci B

Daca C atunci D

Daca A atunci D

e ampulea si nu se foloseşte, repetenţii dracului.

Sic transit gloria mundi (II)

septembrie 9, 2008

Să demonstreze aia de la Mythbusters că Penis Captivusu’ e o legendă urbană.

Aceste text nu are nici o legătură cu politica ci cu gaura neagră. Este vorba de comunicatul prin care PC anunţă că se opune sfârşitului lumii(http://www.pur.ro/2008/partidul-conservator-cere-stoparea-experimentului-propus-de-centrul-european-pentru-cercetare-nucleara.html?27;1496) prin vocea senatorului Marius Marinescu. Bă, nu vă rădeţi bă! Ce hohotiţi aşa mă?! No comment.

Cine mai urmează? Cine mai protestează? Se mai poate numai azi că de mâine se pârţâieşte şi apocalipsa asta.

Autumn Tactics

septembrie 8, 2008

Să fi fost toamna anului 199… Era unica toamnă când aveam restanţă. Una singură şi nici aia întreagă. O jumătate de colocviu, ceva legat de  assembler. Două săptămâni de blink, MOV, ADD şamd, în timp ce ascultam la nesfârşit Unpluggedu’ de la Timpuri Noi, mai mult Unplugged decât assembler, la care s-a adăugat J.L. Hooker, Pink Floys şi BB King, pescuite de la nişte prieteni, într-un septembrie cald sau puţin rece, cu soare sau cu ploaie dar cu ceaţă dimineaţa. Un semptembrie în care am auzit în maşină pentru prima dată Autumn Tactics, am privit agregatul surprins, am tras pe marginea drumului, am coborât, lăsând motorul pornit şi am fumat o ţigara privind ceaţa ce se destrăma.

Mi-am cumpărat bilet de avion. Câteve zile acasă. De vineri până miercuri…

Sic transit gloria mundi

septembrie 8, 2008

Nici Penis Captivusu’  nu mai este ce a fost odată. Ce urmează?

Promisiune

septembrie 5, 2008

Promit sa nu scriu despre politica

Da

septembrie 4, 2008

S-a combinat cu el în vacanţa, pe plajă,  de parcă soarele asta face soarele vara, a făcut poze, el a înţeles că ea îl iubeşte sau că el o iubeşte, poate amandouă, nu contează, în timp ce după spusele ei duşul de pe plajă era mai degrabă unsoft porno, ea scria un SMS prin care spunea da  cererii in casatorie a prietenului, cerere pe care o auzise de nenumarate ori şi întorcându-se acasă după câteva zile a  a aflat cu stupoare că un prieten comun  primise sarcina de a căuta un apartament în care să locuiască împreună într-un viitor apropiat şi nedorit pentru viitoarea mireasă a rămas fără replica iar păstrătorul fotografiilor de pe plaja trimise de ea a zâmbit şi i-a spus: Futaiu’ cu amantul/amanta fie mai discret decât francmasoneria…

Regula

septembrie 4, 2008

Futaiu’ cu amantul/amanta fie mai discret decât francmasoneria.

S-a terminat inca odata

septembrie 3, 2008

 

 

S-a terminat. O lună. Atât a durat. Concediul. Fără câteva zile, zile de delegaţie. Singapore. Între două concedii, unul în Belgia şi altul în Italia. Belgia e neschimbată, Brügge la fel de frumos, Blankenberge aglomerat ca Mamaia iar Weindune la apus mai frumos decât Vama când era pustie iar linia de tramvai care leagă De Panne de Knokke-Heist poate ar trebui copiat şi la Marea Neagră. De la 17 grade până la 30, o zi cu soare, una cu ploaie iar una cu 5 minute soare, 5 ploaie. La plecare ploaie, 15 grade. Oprirea acasă schimbat bagajul, făcut duş, ridicat ancora către aerportul de la Frankfurt. 12 ore în avion şi un formular de intrare pe care scria cu litere mari şi roşii că traficul de droguri se pregăteşte dau piept cu căldura şi umiditatea. Coadă ordonată de la taxi se va repeta în zilele următoarea la hotel şi la firmă. Hotelul 5* , nu se fumează şi da-i cu semnatură că ai luat la cunoştinţă. În caz contrat distracţia costă 500 de dolari singaporezi, aproximativ 250 de euro.  La ora 19.30 se lasă întunericul iar în zona de la colţul străzii apar păsările de noapte. Grămadă. Oferta 250 de dolari locali, preţ final 100 pentru două.

Vis-à-vis de hotel un bar în care la ora 1 noaptea era plin. Turişti, afacerişti şi fete. Rusia, Africa, Tailanda, Filipine. Berea aprox. 9€. Taxa de viciu. O bei chiar şi la preţul de 9 €, dacă te întorci dintr-un traseu care cuprinde Arab Street, Little India, Geylang, Geylang în care pe strazi neasfaltate printre curvele care aşteaptă şi te întâmpină cu “Hello baby. Can I can with you?” se joacă nu alba neagra ci zaruri. Şi cu toate acestea Singapore e unul din cele mai sigure locuri de pe planetă.

Masa din ultima zi pe malul mării. În larg, nave care descarcă marfă, yahturi şi destul de aproape, Indonezia.

Zborul înapoi e groaznic, întârziere de o oră şi jumatate, mâncare proastă şi puţină iar spre dimineaţă la micul dejun continental Kellog’s cu lapte. La Frankfurt ploaie şi în jur de 17 grade.

Trei zile pauză şi apoi 11 ore condus până mai jos de Livorno. Preţul motorinei în Italia l-a ajuns pe cel din Germania la care se adaugă 28 € taxele de autostradă şi 28€ vigneta de Elveţia.  Aproape două săptămâni de frecat menta ,o tură la Pitigiano aka Micul Ierusalim, au trecut instantaneu. Soare, apa, nisip, bere, vin, pizza, paste, anti-pasti, Pecorino,samd. Şi 3 kilograme în plus.

4 Septembrie 2009. Frankfurt. Stă să plouă. 17°